Torasemid
În stoc
10mg · 20mg
de la 32,97 €
Pe scurt
- Torasemid (torsemide): diuretic de ansă sub formă de comprimate.
- Comprimate de 10 mg și 20 mg, în cutii de 30 până la 360 de bucăți.
- În Nomenclatorul ANMDMR nu figurează în prezent niciun medicament cu torasemid; în Spania se eliberează cu prescripție medicală.
Torasemid, diuretic de ansă pentru edeme și hipertensiune
Torsemide este denumirea în engleză a torasemidului, un diuretic care acționează la nivelul ansei Henle din rinichi. Crescând cantitatea de urină, ajută organismul să elimine apa și sarea în exces. Rezumatul caracteristicilor produsului folosit ca referință (Torasemida Cinfa, medicament autorizat în Spania) menționează două situații: edemul din insuficiența cardiacă congestivă, din bolile renale sau hepatice și hipertensiunea arterială, unde torasemidul se poate administra singur sau împreună cu alte antihipertensive. Pierderea de lichide pe care o provoacă poate fi importantă, de aceea tratamentul se face sub supraveghere medicală.
Ce concentrații și ce cutii se pot comanda
Comprimatele sunt de 10 mg și de 20 mg. Pentru ambele concentrații există cutii cu 30, 60, 90, 120, 180, 270 și 360 de comprimate. Produsul este de import, iar imaginea redă ambalajul de marcă al producătorului străin.
Doza inițială diferă în funcție de boala de bază
RCP-ul prevede o singură administrare pe zi. Dozele inițiale sunt următoarele:
- insuficiență cardiacă congestivă: 10 sau 20 mg pe zi;
- insuficiență renală cronică: 20 mg pe zi;
- ciroză hepatică: 5 sau 10 mg pe zi, întotdeauna împreună cu un antagonist de aldosteron sau cu un diuretic care economisește potasiul;
- hipertensiune arterială: 2,5–5 mg pe zi, crescute la 10 mg dacă după patru–șase săptămâni tensiunea nu scade suficient.
În edeme, dacă diureza rămâne insuficientă, doza se dublează aproximativ până la obținerea efectului; doze unice mai mari de 40 mg nu au fost studiate adecvat. În hipertensiune, când nici 10 mg nu ajung, se adaugă un al doilea antihipertensiv. Comprimatul se înghite nemestecat, cu puțin lichid, de preferință la micul dejun, dar poate fi luat indiferent de mese. La vârstnici nu este necesară o ajustare specială, iar la copii siguranța și eficacitatea nu au fost stabilite.
Situația torasemidului pe piața românească
În Nomenclatorul ANMDMR actualizat la 20.10.2026 nu apare niciun medicament cu torasemid. Dintre diureticele de ansă, farmaciile din România au doar preparate cu furosemid (comprimate de 20 și 40 mg și soluții injectabile), iar pentru combinația cu un antagonist de aldosteron există Diurex și Diurocard, care asociază spironolactonă și furosemid. Trecerea de la un diuretic la altul nu se face fără medic, pentru că dozele nu sunt echivalente.
Potasiu, sodiu și analize periodice
Torasemidul nu se folosește în caz de alergie la substanță, la sulfoniluree sau la excipienți, în anurie cu insuficiență renală și în coma hepatică, până la corectarea acesteia. Persoanele alergice la sulfonamide pot reacționa și la torasemid. RCP-ul cere controlul periodic al electroliților, mai ales al potasiului, precum și al glicemiei, acidului uric și creatininei, în special la început, la vârstnici și în tratamentul de lungă durată. Hipopotasemia crește riscul de aritmii atriale și ventriculare. Hipovolemia, sodiul scăzut și retenția urinară se corectează înainte sau în timpul tratamentului. La pacienții cu ciroză și ascită, diureza se inițiază în spital. Persoanele cu gută au un risc mai mare de crize.
Asocieri care schimbă efectul diureticului
Deficitul de potasiu amplifică reacțiile adverse ale glicozidelor cardiace, iar corticosteroizii și laxativele pot accentua pierderea de potasiu. Antiinflamatoarele nesteroidiene slăbesc efectul diuretic și antihipertensiv. Combinat cu un inhibitor ECA sau cu un sartan, torasemidul poate scădea prea mult tensiunea. Concentrația litiului în sânge poate crește, colestiramina reduce absorbția torasemidului, iar toxicitatea renală și auditivă a aminoglicozidelor, a unor cefalosporine și a citostaticelor pe bază de platină poate crește.
Printre reacțiile adverse frecvente se numără dezechilibrele de lichide și electroliți, alcaloza metabolică, durerea de cap, amețelile, tulburările digestive (greață, vărsături, diaree, constipație, lipsa poftei de mâncare), crampele musculare și oboseala. Alegerea dozei și durata tratamentului rămân decizia medicului. Detaliile se găsesc în RCP-ul Torasemida Cinfa.
